Primăria si consiliul local Craiova

Servicii On-line

Servicii On-line

Consultare publica

Consultare publica

Achiziții publice

Achiziții publice

Alegeri 2024

Alegeri 2024

Telefonul Cetateanului

Telefonul Cetateanului

Acte utile

Acte utile

Istoria orașului Craiova

Craiova este reşedinţa judeţului Dolj, denumită şi "capitala Olteniei" cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori. 

Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieşirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 şi 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între DunăreOlt şi podişul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Oraşul este aşezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanţă de 227 km de Bucureşti şi 68 km de Dunăre.

Originea numelui actual al oraşului este subiectul multor controverse şi pluteşte în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul "kralj" (rege, crai). La sfârşitul secolului al XV-lea, mai exact în anul 1475, la 1 iunie, a fost atestată documentar localitatea cu numele Craiova. Numele oraşului provine de la moşia Boierilor Craioveşti, care au jucat un rol foarte important, deoarece din rândul lor s-au ridicat domnitori de seamă ai Ţării Româneşti şi tot ei l-au pus domn al Ţării Româneşti pe Mihai Viteazu, simbolul Olteniei, a cărui impozantă statuie o putem admira în centrul oraşului.

În afara denumirii antice, Pelendava şi a numelui actual (Craiova), localitatea a mai purtat începând cu secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu) denumirea aflată pe o inscripţie găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanţă în ultimii ani, într-o hartă alcătuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se păstrează la Biblioteca Naţională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei româneşti, prin bunăvoinţa ministerului francez al cultelor, probează continuitatea aşezării Craiovei.

O parte a istoricilor, în frunte cu Nicolae IorgaBogdan Petriceicu – Haşdeu şi Alexandru D. Xenopol consideră că pe teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul bătăliei de la Rovine din timpul lui Mircea cel Bătrân.

La sfârşitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moşia puternicilor boieri Craioveşti şi a Basarabilor. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraş, fiind cel mai important loc al schimburilor din zonă.

Apărută in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituţie politică a ţării ca importanţă, după domnie.

În timpul lui Mihai Viteazu, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând oraşul ca un important centru politic si militar. Craiova a fost în evul mediu şi un centru cu un important rol militar şi strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forţelor militare şi centru de declanşare a acţiunilor antiotomane.

În 1770-1771, Craiova devine capitala Ţării RomâneştiBucureştiul era disputat între oştile ruseşti şi cele turcesti; iar capitala Ţării Româneşti este mutată la Craiova, domnul Emanuel Giani-Ruset urmărind de aici desfăşurarea ostilităţilor.

În 1913 în timpul guvernului Titu Maiorescu se semnează tratatul de pace prin care se încheie Războiul balcanic, tratat cunoscut în istorie sub numele de "Pacea de la Craiova".

În 1940, Craiova devine locul "conferinţei româno-bulgare", în urma discuţiilor româno-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în 7 septembrie 1940, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei.

Începând cu anii '60, oraşul devine un puternic centru industrial, unde lucrau mii de oameni la fabrica de locomotive Electroputere Craiova, fabrica de avioane, cea de automobile sau la Combinatul de la Işalniţa; se dezvoltă industria constructoare de maşini şi utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, uşoară, a materialelor de construcţii, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică.

Craiova de astăzi este o creaţie urbanistică modernă în care oamenii locului moştenesc un pământ binecuvântat de Dumnezeu, cu ape, păduri, grădini, parcuri, cu numeroase monumente istorice şi de arhitectură, dar şi cu remarcabile instituţii de cultură, ştiinţă şi învăţământ, într-un cadru reconfortant pentru autohtoni, ospitalier şi prietenos oricărui călător, turist sau om de afaceri străin.


13/09/2021

Servicii On-line

Servicii On-line

Consultare publica

Consultare publica

Achiziții publice

Achiziții publice

Alegeri 2024

Alegeri 2024

Telefonul Cetateanului

Telefonul Cetateanului

Acte utile

Acte utile

Utilizăm module cookie

În acest mod putem face ca paginile noastre web să fie mai ușor de utilizat, le putem îmbunătăți continuu și putem afișa oferte și anunțuri care vă sunt potrivite. Continuarea utilizării paginii web reprezintă acordul dvs. pentru folosirea modulelor cookie, cu excepția cookie-urilor pentru produsele de marketing Google.