Ceas
Economie
Economia Craiovei
Posibilităţi investiţii
Întreprinderi Mici şi Mijlocii
Strategie de dezvoltare a Municipiului Craiova
Proiecte de colaborare
Afaceri >>Economie >>Economia Craiovei
Economia Craiovei
Tipăreşte Tipăreşte
 Primaria Craiova
Primaria Craiova



Numita frecvent oras dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova a reprezentat dintotdeauna o importanta zona economica a Romaniei. 

 Dovada a evolutiei continue a economiei craiovene sta si cresterea populatiei orasului:
-  in 1735 peste 4000 de locuitori (836 de familii)
-  in jurul anului 1848 circa 20.000 de locuitori
-  in preajma anului 1859, existau circa 25.000 de locuitori. Craiova se situa imediat dupa capitala Tarii Romanesti - Bucuresti
-  la sfarsitul sec.XIX peste 40.000 de locuitori
-  in 1910 s-au inregistrat 51.404 locuitori; Craiova era al doilea oras al Romaniei, dupa Bucuresti, care depasea 50000 de locuitori
-  in 1930 - 63.215 locuitori
-  in 1948 - 84.574 locuitori
-  in 1956 - 96.897 locuitori
-  in 1965 - 150.098 locuitori
-  in 1975 - 197.820 locuitori
-  in 1985 - 275.098 locuitori
-  in 1995 - 308.000 locuitori 

 In primele doua decenii ale secolului al XIX-lea Craiova este caracterizata de inflorirea economica, urbanist - edilitara, de multiplicarea preocuparilor locuitorilor sai in ramurile mestesugurilor, comertului, serviciilor publice. Comparativ cu celelalte mari centre urbane, Craiova se situeaza ca un nod comercial, administrativ si cultural de prim rang.
 In timpul ocupatiei tariste (1828-1834), Craiova cunoaste cresteri economice importante. In 1832, existau un numar de 595 de pravalii, din care "197 de lemn si 398 de zid". Orasul se mentine ca centrul comercial al Olteniei; exporta in Austria si Turcia cereale, piei, ceara, animale, seu si cervis. 
 Ca urmare a cerintelor mereu crescande ale exportului s-a infiintat la Craiova, in 1846, prima societate romaneasca pe actiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dunare, la Braila.
 In preajma anului 1860 in Craiova existau 4633 cladiri, dintre care 3220 case, 26 biserici, 11 scoli, 60 fabrici-ateliere. Existau si aproximativ 90 de stabilimente cu caracter industrial, dintre care: 12 mori, 3 fabrici de bere, 2 fabrici de gaz si ulei, 4 tabacarii, 2 tipografii. Statisticile inscriu existenta la Craiova a 57,7% din numarul total al meseriasilor din cuprinsul judetului Dolj (1088 meseriasi, 697 calfe si 485 ucenici).
 Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, Craiova era un oras ce avea mici fabrici si ateliere de produse chimice, masini agricole, arte grafice, tabacarii, textile, materiale de constructii etc. 
 La 26 octombrie 1896 intra in functiune uzina electrica a Craiovei(cu echipamente AEG - Allgemeine Elekticitats-Gesellschaft), avand o putere instalata de 310 cai putere, si care alimenta 365 de lampi de pe 39 de strazi intr-o retea de 30 km. Craiova a fost primul oras al tarii alimentat cu curent electric pe baza de motoare cu combustie interna
In anul 1900, Craiova detine 43,1% din numarul intreprinderilor industriale din Oltenia, cuprinzand 924 de firme industriale (dintre care 20 de stabilimente apartineau industriei mari, folosind 1078 lucratori).
 In 1925, numarul stabilimentelor "industriei mari" se ridica la 40, iar in 1930 numarul de lucratori este de 5530.
 Se afirma si comertul bancar, la inceputul secolului XX existand deja 6 banci si 2 case de schimb valutar.
 In perioada interbelica, orasul, situat intr-o zona eminamente agrara, inainteaza cu pasi prea mici pe calea industrializarii, in raport cu alte zone urbane ale tarii. Numarul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Specific pentru economia orasului, lipsita de marea productie de fabrica, este ponderea insemnata pe care o ocupa munca la domiciliu.
 In 1939, in Craiova existau numai 7 intreprinderi cu peste 100 de lucratori: Fabrica de postav "Oltenia", "Scrisul Romanesc", Fabrica de paste fainoase "Concordia", Fabrica de paine si paste fainoase "Barbu Druga", "Semanatoarea", Uzina Electrica si Fabrica de paine "Traiul".
 Singura ramura industriala ale carei intreprinderi puteau fi comparate cu unitati similare din alte centre ale tarii era industria artelor grafice. Cele doua intreprinderi tipografice craiovene "Ramuri" si "Scrisul Romanesc" se bucurau de un frumos renume in tara si chiar peste hotare.
 Incepand cu anii '60 orasul devine un puternic centru industrial; se dezvolta industria constructoare de masini si utilaje, de avioane, industria chimica, alimentara, usoara, a materialelor de constructii, industria electrotehnica, industria extractiva, industria energetica.
 Revolutia din decembrie 1989 a condus la modificari importante in domeniul economic, prin realizarea unei piete libere si prin descentralizarea conducerii tuturor sectoarelor economiei nationale. Are loc o repunere in valoare a spiritului de proprietate prin liberalizarea initiativei particulare si privatizarea unor bunuri care au apartinut in exclusivitate statului.
 In domeniul industrial s-a remarcat o scadere a productiei tuturor capacitatilor, determinata in principal de faptul ca nu s-a putut anticipa directia impactului schimbarii si dimensiunea socurilor care au urmat dupa modificarea sistemului economico-social. Totusi, industria continua sa reprezinte ramura de activitate cu mare influenta asupra economiei orasului (70%).
 In perioada ulterioara Revolutiei se inregistreaza progrese reale in dezvoltarea serviciilor de telecomunicatii, a serviciilor bancare si de asigurari, a serviciilor de consultanta in afaceri (CDIMM, Centrul Romano-American). La nivelul judetului are loc o crestere spectaculoasa a numarului de firme mixte si a valorii capitalului investit, situand Doljul pe primul loc in Romania din acest punct de vedere. (Raportandu-ne la marimea capitalului strain investit, dupa Coreea de Sud - DAEWOO Automobile Romania, cel mai mare volum de investitii provine din: Italia, Belgia, Austria, Germania, Elvetia, Grecia, Israel,...).
 Populatia ocupata actual - de circa 110000 persoane - se repartizeaza astfel: 38% in industrie, 15% in comert si reparatii, 10% in transporturi si depozitare, 8% in invatamant, 5,7% in domeniul medical...


Informatii preluate din lucrarile:

  • Istoria Craiovei - Ed.Scrisul Romanesc, 1977
  • Craiova, ghid de oras - Florea Firan, Alexandru Firescu, Ed. Sport-Turism, 1982
  • Documentar statistic privind evolutia economico-sociala a municipiului Craiova - Directia Judeteana de Statistica Dolj, 1992
  • Un secol in slujba luminii. Oltenia energetica - monografie - Ed. Aius, Craiova, 1996
  •  

    In direct din Craiova




    Servicii online







    Galerie Foto














    Click pentru prognoza Click pentru prognoză





    Prima pagina | Galerie foto | Contact
    2012 @ Primăria Municipiului Craiova
    Toate drepturile rezervate.